Meșteșuguri vechi: olaritul

O oală de lut prinsă de un stâlp de electricitate și doi vișini încărcați cu fructe roșii, zemoase și gustoase. Sub frunzele pomilor ce ocrotesc locuința descoperi o tăbliță care te anunță că ai ajuns la casa olarului. Un câine bătrân se aude lătrând, pesemne intrăm pe un teritoriu sfânt pentru paznicul canin. Așa arată intrarea în curtea Iulianei Szolga, una dintre ultimii trei olari din Vadu Crișului, județul Bihor.

În curte are un mic atelier acoperit ce poate fi folosit de cum se încălzește vremea. Un cuptor de pământ, oale de lut și vase cu resturi modelate completează decorul rustic și primitor. M-am simțit ca-n curtea bunicii unde câinele în lanț latră la străini, protejând casa și grădina cu lămâi iar, din celălalt colț al ogradei, gălăgia puilor de găină acoperă cotcodăcitul găinilor leneșe.

lamaie in vadu crisului

Din cei peste 90 de olari ai localității, meșteri ce prosperaseră de la sfârșitul anilor 1800 – începutul anilor 1900, au mai rămas doar 3. Szolga-Geczi Iuliana are 73 de ani, ultimii 30 de ani petrecându-i în văduvie.

„Aveam peste 40 de ani, la fabrică unde-am lucrat până atunci, nu m-or mai luat, că eram deja bătrână. Așa că am început să lucrez acasă cu lutul, așa cum am învățat când eram copil”. Olăritul nu-i un hobby pentru doamna Iuliana, e un mod de a-și câștiga pâinea și datorită vaselor lucrate cu multă răbdare a reușit să-și crească pruncii. Pentru că nu dispune de un mijloc de transport care i-ar permite să meargă în târguri de meșteșugari, să-și expună marfa, tot ceea ce face vinde la oamenii care-i trec pragul casei.

SZOLGA-GECZI IULIANA

Pruncul cel mare a prins câte ceva din meseria de olar, dar tot doamna Juliana are grijă să modeleze lutul în vase practice.

Iuliana a învățat meseria de la tatăl său. Pe când avea doar 14 ani se ascundea de lume și modela lutul „mi-o plăcut lucru migălos, am învățat să lucrez așa cum am văzut la tăticu”. Femeile nu aveau voie să-și murdărească mâinile cu lut, „femeia trebuia să știe să facă mâncare, pită și să-ngrijească de copii, nu ierea ca acum”, ne-a povestit doamna Juliana în timp ce a luat boțul de lut și l-a așezat pe roata care-a început de îndată să se învârtă.

vase din lut alb

În dreapta sa o ulcică se întărea pe cuptorul de pământ. Ne-a povestit rețeta laptelui covăsât, care-i mai gustos dacă-i preparat într-un ulcior de lut alb. După 7-8 ore de ars în cuptor, vasele din lut alb (unic în România) sunt numai bune pentru a fi pictate și apoi folosite. Datorită proprietăților pe care le are acest tip de lut aflăm că vasele înalte – oluri – se modelează pe părți separate, întâi baza rotundă, apoi gâtul lung. În timpul verii aceste oluri țin apa rece, indiferent de temperatura de afară.

„Cu asta nu te poți grăbi, nu poți să faci pe fugă, e lucru migălos. E musai să ai răbdare. O fată, care era fată de olar, mi-o zis să nu zic la nimeni că știu să lucrez lutul, că ea avea părinți olari, dar ea nu știa să facă nici măcar un vas pentru pisic”, glumește doamna Iuliana în timp ce modelează forma unui vas mai mare.

olarit in vadu crisului

Zâmbește mult, chiar și atunci când ne povestește cât de greu i-a fost să crească pruncii după ce-a rămas fără loc de muncă.

Am ținut morțiș să cumpăr un ol de apă, presimt că vara va fi destul de călduroasă, deși furtunile nu par să plece din Europa. Mulțumim Euromaidec pentru ocazia de a o întâlni pe doamna Iuliana și de a-i afla povestea meșteșugului.

Olarii din Vadu Crișului

Primele informații despre olăritul din Vadu Crișului datează de la finalul anilor 1890, când a luat ființă primul centru de olărit cu 50 de membri. Până la finalul anilor 1930 acest meșteșug a fost atât de popular, încât până și Regele Carol al II-lea a fost impresionat de vasele de lut alb. Drept e că dacă n-ar fi ajuns din greșală în Vadu Crișului, n-ar fi descoperit la fel de ușor aceste vase.

În istorie vasele ceramice au avut un rol important atât în depozitarea hrănii, cât și în păstrarea mâncării la temperaturi optime. Vasele ceramice, în funcție de forma și materialul folosit, mențin o temperatură constantă înăuntru. Primele informații despre olărit datează din Orientul Apropiat – în Iran, Siria și Japonia în jurul anului 8000 înainte de era noastră.

3 thoughts on “Meșteșuguri vechi: olaritul

  • Multumim frumos pentru ca ne sunteti alaturi in valorificarea potentialului turistic al judetului Bihor !

    Sunt multe povesti ce pot fi adunate de la oamenii care locuiesc in aceasta zona a tarii si speram sa le starnim curiozitatea bihorenilor si nu numai pentru a calatori prin Bihor.

  • Dacă tot nu are posibilitate de a se deplasa la târguri, poate îi face cineva un site.

    Dacă mai sunt doar 3 meșteri în Vad, s-a făcut măcar un muzeu al olăritului în această comunitate vestită cândva pentru acest meșteșug?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.